Un cutremur de 6 grade a distrus aproape în totalitate, miercuri dimineaţă, un orăşel din centrul Italiei. Ce s-ar întâmpla dacă un astfel de seism ar lovi România? În ţara noastră, aproximativ 15.000 de clădiri sunt încadrate în clasa I sau II de risc seismic. Specialistii vorbesc despre doua „ace rosii” de cutremur, iar pe una dintre ele se afla si judetul Valcea.
Asadar, în cazul producerii unui seism major, cel puţin 90.000 de persoane ar avea de suferit, potrivit Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. Cum funcţionează, în România, sistemul de alertare şi cel de intervenţie în caz de cutremur şi ce presupune intervenţia într-o astfel de situaţie de urgenţă majoră? Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Fizica Pământului şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă sunt cele două instituţii care se ocupă de alertare, respectiv evaluarea situaţiei din teren şi acţiunea propriu-zisă a echipelor de intervenţie în cazul în care un seism puternic va lovi România.
„Gradul de dotare modest sau chiar absent cu autospeciale, mijloace speciale de intervenţie şi echipamente pentru executarea unor misiuni operative: asanare pirotehnică, intervenţie CBRN, căutare-salvare urbană, căutare-salvare şi intervenţii specifice în apele teritoriale, adăpostire, înştiinţare-alarmare”, sunt vulnerabilităţile puse negru pe alb, în proiectul Strategiei de consolidare şi dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) 2016-2025, aflat în dezbatere pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne (MAI).
Realitatea sumbră a fost dezvăluită chiar de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, care ar trebui să fie în linia întâi în cazul unui dezastru de acest fel, însă se găseşte în situaţia de a nu avea cele mai importante elemente: dotările necesare pentru intervenţia în caz de cutremur.
În cazul unui cutremur puternic în România, trei sferturi dintre locuitorii ţării ar fi afectaţi, infrastructura fiind în multe zone una „critică”, iar dotările cu echipamente pentru misiuni de salvare-căutare în caz de cutremur fiind slabe sau absente, se mai arată în proiectul de consolidare a IGSU.
Cum arată planul de intervenţie al autorităţilor competente în această problemă? Reporterii Gândul au discutat cu reprezentanţii Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP) şi ai Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU). Iată care este drumul pe care ar trebui să îl parcurgă o operaţiune de intervenţie, de la alertarea cu privire la producerea seimului şi până la acţiunile de scoatere a oamenilor de sub dărâmături, conform gandul.ro. IGSU are pentru fiecare judeţ în parte o evaluare proprie a acestor aspecte de risc în cazul unui cutremur major.
Pentru seismele produse în zona Vrancea, cea mai activă zonă din ţară din punct de vedere seismic, IGSU are două variante în ceea ce priveşte judeţele grav afectate. Varianta A ia în calcul ca puternic impactate Municipiul Bucureşti şi judeţele Vrancea, Buzău, Prahova, Giurgiu, Teleorman, Călăraşi, Iaşi, Vaslui, Neamţ, Bacău, Brăila, Ialomiţa, Ilfov, Dâmboviţa şi Tulcea. Cea de-a doua variantă ia în calcul toate unităţile administrativ-teritoriale din primul caz şi, în plus, judeţele Argeş, Botoşani, Constanţa, Dolj, Gorj, Vâlcea, Mehedinţi şi Olt.
sursa: ziuanews.ro
