Vâlcea, pe harta de lucru a eurodeputatului PNL, Marijan Marinescu

Europarlamentarul liberal Marijan Marinescu a fost în centrul unei dezbateri publice, la Vâlcea, organizată de Biroul de Informare al Parlamentului European la Bucureşti. Marinescu a vorbit aplicat despre mai toate temele importante din societatea românească şi europeană. Redăm integral comunicatul Biroului.

Biroul de Informare al Parlamentului European în România a organizeat vineri, 29 iunie, la Râmnicu Vâlcea o masă rotundă intitulată „Finanțarea viitorului Europei: Dezvoltarea regională și politica de coeziune după 2020”.

Acest eveniment a adus în dezbatere propunerea formulată de Comisia Europeană în 29 mai 2018 privind bugetul multianual 2021 – 2027 pentru politica de coeziune, implicând autoritățile locale, reprezentanți ai mediului de afaceri, ai organizațiilor și asociațiilor profesionale, ai mediului academic, ONG-uri și jurnaliști, într-un dialog direct cu eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), membru al Comisiei pentru transport și turism și membru supleant al Comisiei pentru control bugetar, precum și vicepreședinte al Grupului Partidului Popular European.

Marian Jean Marinescu, europarlamentar PNL, PPE:

-Mulțumesc pentru organizarea acestei întâlniri

-O astfel de dezbatere am mai făcut la Craiova și la Târgu Jiu, apoi voi mai organiza pe transport la Cluj, Severin și Slatina, vreau să acopăr toată regiunea

-După 7 ani trebuie să stabilim viitorul următorilor 7 ani

-O mică dezamăgire: și acum 5 ani, și acum România nu trece printr-o perioadă propice unei astfel de dezbateri privind bugetul UE

– Noi, România, suntem preocupați de cu totul alte lucruri. PAC și transport și cercetare, toate politicile se vor stabili și se vor decide, iar acum avem o oportunitate extraordinar de mare – toate aceste politici se vor închide în timpul președinției României la UE

– Comisia a venit pe 2 mai cu propunerea de buget pe următorii 7 ani: 2021-2027

-Acum propunerile sunt pe masa PE și a Consiliului; din punct de vedere legislativ, CE nu mai are nicio putere

– Consiliul va dezbate în grupurile de lucru, prezidate de la 1 ianuarie 2019 de un român și când are un text va negocia cu Parlamentul European

-Eu, din partea PE, voi negocia de partea cealaltă a mesei cu un român

– În Consiliu sunt reprezentanți ai tuturor statelor membre

– Negocierile se fac într-un grup de lucru unde este un reprezentant al fiecărui stat membru

– Am vrut să vă explic aceste lucruri de ce această discuție este utilă, eu ce preiau de aici, pot să îl fac

– Eu sunt acum responsabil pentru politica de Transport a UE, 40 de miliarde de euro

-Bugetul propus acum de CE este de 1,11% din PIB, bugetul de acum e la 1%, eu ii spun bugetul Cameron pentru că fostul premier britanic l-a propus

– Propunerea PE este de 1,3%, în urma unor calcule, pentru menținerea sau creșterea unor politici, va fi o negociere

– Toată lumea e de acord că acest buget, alături de politici, trebuie să treacă înainte de alegerile din 2019

-E populism în toată Europa, inclusiv la noi. E o muncă de a spune cetățenilor unde și ce face Europa

-Bugetul este construit pentru 27 de state membre, avem mai puțini bani la venituri după Brexit 

-Consiliul European a cerut bani pentru apărare, securitate, rezolvarea problemei migrației

– Sunt politici noi care au cerut bani noi, e o scădere pentru că Marea Britanie e contributor nu beneficiar

– Politica de coeziune ocupă aprox 30% din buget, e o propunere cu câteva procente mai mică decât actuala alocare

-Vrem să facem mai multe proiecte, având cofinanțare de 70% sau facem mai puține proiecte, dar cu mai mulți bani, 85% finanțare?

-Din propunerea CE, nu este f clar ce se întâmplă cu politica de coeziune. Pentru prima oară avem alocarea națională, o cifră dată în lege – o problemă mare, pentru că toată lumea se va concentra pe cifră, nu și pe reguli, că uite cât are România și cât are Portugalia

-Fondul de coeziune pentru toată Europa care e locat pentru Portugalia, Grecia și toate statele din est foste comunite a scăzut. Fondul social a crescut puțin

-Ar trebui să privim aceste date pentru a ști cum stăm, unde am crescut, unde am scăzut. Eu cred că am crescut la fondul social și am scăzut pe coeziune

-Este foarte bine că se pot aloca bani pe zona urbană, o veste bună pentru orașele mici

-Despre Semestrul european: În fiecare an, Comisia Europeană dă niște recomandări fiecărui stat. În cazul în care nu le pui în aplicare: pot fi suspendate sau reduse fondurile pentru această zonă

-Directiva pentru detașare: pe noi ne afectează, Franța a insistat pe ea. Noi am fost într-o minoritate pe blocaj și a trecut în Consiliu fără probleme. Acolo a fost Ministrul Muncii prezent. (…) Această reducere de 45% la fondul de coeziune a fost aprobată și de comisarul pentru coeziune.

– Politica de coeziune este foarte importantă pt noi. Moldova reprezintă a cincea regiune ca sărăcie din Europa, noi, Oltenia suntem a șaptea. Banii europeni vin exact pentru aceste regiuni, că la noi sunt aceste decalaje mari, banii aceștia trebuie să se întoarcă la noi în regiune. Banii de transport, din păcate, nu se întorc la noi, din păcate, nici Sibiu Pitești nu se face. În 10 ani, acest decalaj nu s-a redus, nu am investit unde trebuie acești bani

Întrebări pentru europarlamentarul liberal

Întrebare despre autostrada Pitești – Sibiu, se poate face ceva pentru grăbirea procesului?

Întrebare 2: trebuie să existe o anumită logică în repartizarea fondurilor pe investiții care creează locuri de muncă sau acțiuni sociale. Remarcă: am înțeles eforturile dumneavoastră pentru a se închide minele de lignit până în 2024. Eu am spus cu alte ocazii că este o greșeală enormă să le închizi pe motivul că activitatea ar fi poluantă. Deja există tehnologie la mondial despre gazificarea cărbunelui, o metodă superioară de extracție. Dacă statul român ar încerca o investiție, aici ar constata că rezultă mai multă energie electrică, mai multă căldură, iar din CO2 pot rezulta detergenți coloranți și, implicit, locuri de muncă. Statul român poate prelungi acest termen?

Întrebare despre regiunile sărace – au rămas sărace deși am avut fonduri europene. Știm foarte bine că există și populație săracă, și regiune săracă în infrastructură și săracă în economie, dacă tot împărțim sărăcia, riscăm să rămânem săraci. Trebuie să încercăm să dezvoltăm economic – degeaba punem canalizare în sate care se depopulează. Dacă dăm bani și zonei private astfel încât să dezvoltăm economic zona, oamenii vor avea bunăstare. Cum au reușit polonezii, de exemplu, să atragă fondurile și să contribuie la dezvoltare?

Răspunsurile lui Marinescu

–Despre autostradă: în actualul exercițiu financiar, fiecare stat membru a fost obliga să prezinte niște strategii. Adică să nu duc o autostradă unde nu am economie, să arăt că am o idee clară și convergentă pentru dezvoltarea convergentă. Dar nu avem nici până acum o strategie pe energie, de exemplu. Celebrul masterplan pentru transport este o rușine pentru că banii care finanțează politica de transport sunt din politica de coeziune, cei 6,9 miliarde de euro și vin și din fondurile de dezvoltare regională vin datorită Olteniei și Moldovei, în principal, iar masterplanul prevedea proiecte în alte zone.  

Revenind la Sibiu Pitești, am mari dubii că se va realiza această autostradă. Întâi s-au fpcut 2 apeluri de licitații și prețul de referință este 11 milioane pe km, e preț pentru România acesta, e foarte mult. După aceste licitații, pe SEAP mai este decât una, Pitești Curtea de Argeș, cealaltă nu știu unde este, după care au dublat prețul, e 3,4 miliarde acum, sub scuza că 1,6 suma inițială nu avea TVA. Nu mai spun că toate studiile geo se fac, se refac, că acolo se dau bani, și e normal cumva, dar se presupune că te și apuci de treabă. Faptul că nu vrea UE este o poveste. 

Despre mediu: Când erau peste 30 de grade la Râmnicu Vâlcea, acum suntem fericiți că e sub 40 de grade. Trebuie să facem ceva, să ne gândim despre cum să ajungem la tehnologia cărbunelui curat – se face greu, cu mari investiții – ori să ne redirecționăm și să avem grijă de forța de muncă. Cine trebuie să se intereseze? Întreprinderile în cauză care au făcut eforturi foarte mari, investiții care să reducă emisiile. (…) Am cerut într-un raport al PE, nu este foarte clar prevăzut în propunere, dar o să insistăm ca pentru ca regiunile să primească bani pentru tranziția la o energie curată. 

Despre cercetare, birocraţie, producţie şi educaţie

Întrebare legată de bugetul UE pentru cercetare: este prevăzută o sumă mai mare decât acum și ce strategie are România pentru a asimila fonduri mai mari pentru cercetare? 

Marian Jean Marinescu, despre cercetare: Fondul se cheamă Horizon Europe. Sunt bani care vin pe cercetare, dar nu sunt suficienți. (…) Criteriile pentru alocarea fondurilor sunt: excelență, impact, calitatea și eficiența implementării . Și vedem ce amendamente pot depune. Ideea mea era să înlocuim ”excelență” cu ”valoarea ideii”. Avem nevoie de inovare.

Întrebare: Nu avem un ecoduct în România. Se discută mereu de parteneriatul public-privat, se poate aplica și din zona de societate civilă?

Marian Jean Marinescu: E ca la bancă, mă duc cu o idee la bancă și dacă e bună, îți dă banii. La noi nu e posibil așa ceva. Dar la cercetare, cei din fața noastră trebuie să știe să o evalueze.

Despre birocrație: 90% dintre reguli nu sunt de la UE, sunt de acasă. Luați regulamentele făcute de UE și apoi luați ghidurile făcute de noi. Despre inteligența artificială: orice stat când vine și preia președinția rotativă vine cu niște priorități ale statului respectiv. Bulgaria a venit cu aderarea Balcanilor, dar a început din timp. Și a mai avut o prioritate: infrastructura din Balcani, periculoasă pentru noi pentur că noi rămânem pe afară. Noi nu avem niciuna. Eu aș fi propus Moldova, să obținem ceva pentru ea, sau securitatea energetică, inteligența artificială. Am spus-o în fața mai multora, dar nu a venit niciuna. Avem lucruri grele e făcut, dar trebuia să venim și noi cu ceva al nostru.

Despre agricultură: Atât coeziune și agricultura au fost sub atacul celorlalte state UE, să tăiem din fonduri. La dezvoltare rurală pierdem 25%, ca toate statele de altfel, aici am avut cel mai mare grad de absorbție, să vedem cum putem să facem ceva. Plafonarea la 100.000 de euro pe fermier – va fi o discuție amplă. majoritatea nu vor această plafonare, unii iau milioane de euro pe anumite suprafețe. Zonele dezavantajate în România, din punct de vedere plăți directe: tot Bărăganul, pentur un simplu motiv – sunt 9 criterii în regulamentul actual și are voie statul membru să folosească unul singur. România a ales calitatea de apă la sol. Asta înseamnă 30 de euro în plus pe hectar. Acum ar trebui să vedem cum facem.

Avem producători de mere care nu au ce să facă cu producția. Există o variantă de ajutorare la nivel european?

Marian Jean Marinescu: Există o modalitate de ajutorare. Regulile pentru „cei răi” nu trebuie să îi afecteze pe ”cei buni”. O problemă este cofinanțarea. Se poate lua pe dezvoltare rurală o sumă pentru a-ți face afacerea. și apoi spre Invest EU să faci un parteneriat cu un alt privat. 

Despre educație: Educația nu ține de competența europeană, ci la nivel național. Europa se implică cât poate, dar nu prea mult pentru că altfel i se dă peste mâini. Sunt programe precum Erasmus care primesc, la propunerea noastră, mai mulți bani. Sistemul de educație trebuie schimbat de noi. 

Există un site, eubudgetforthefuture, unde sunt toate regulamentele propuse. Acolo, parte dintre ele sunt deja în limba română. 

loading...

You May Also Like