Șeful “Fantomelor”, la Vâlcea. “Talpeș a trădat țara!”

Pentru unii vâlceni ar fi fost mai probabilă o întâlnire față în față cu extratereștrii decât cu generalul în retragere Cornel Biriș, comandantul unității denumită ,,Fantome”, din serviciile secrete românești ante și post decembriste. Este adevărat că în 2018 au circulat fotografii cu generalul în revista Periscop (a rezerviștilor din Serviciul de Informații Externe – SIE), în Evenimentul Zilei și Magazin Istoric. Atunci, a fost publicată o serie de interviuri cu Biriș despre misterioasa unitate pe care a condus-o. Acesta a fost comandantul unei unități deplin conspirate a fostei Direcții de Informații Externe (DIE), ulterior a SIE. Componenții acestei unități erau oameni cu identitate schimbată care activau, în maxim secret, pe teritoriul altor state. Unitatea și-a găsit sfârșitul în anii 90, când lista cu ,,fantome” a fost predată. Cine și cui, veți afla citind interviul.  

Cornel Biriș s-a pensionat în 2002 și cu toate acestea a rămas o prezență la fel de discretă până anul trecut. Dacă nu chiar secretă! După 41 de ani de militărie și alți 17 de pensie, fostul șef al ,,Fantomelor” este, evident, rezervat în răspunsuri. Totuși, a acceptat să acorde un interviu în exclusivitate în Gazeta Vâlceană pe care îl vom difuza în două părți. 

Domnule general, iată-vă la Vâlcea unde ați spus că ați mai venit, dar ca o glumă…ați spus că v-am fi împins de la scara autobuzului dacă v-am fi văzut în alte condiții. Cât s-a lucrat la legendarea imaginii dumneavoastră?

Nu la legendarea mea s-a lucrat, ci la legendarea produsului nostru. Și produsul era ofițerul. Așa cum am explicat și în timpul simpozionului, activitatea noastră era construită pe două coloane. Ofițerii operativi cu gradele de eșalonare, pe diferite specialități. Cealaltă coloană era produsul nostru: ofițerii pe care îi pregăteam, instruiam și trimiteam în misiune de lungă durată ca să pătrundă în obiective și locuri greu accesibile pentru celelalte unități din informațiile externe. Una era să vină un ofițer cu acoperire diplomatică sau economică în diferite organisme internaționale, asociații culturale și alta era să vină acești ofițeri despre care v-am spus, din a doua coloană a activității noastre. Multă vreme ni s-a spus că avem organizare de tip kaghebist. Le-am spus că nu este deloc adevărată chestiunea. Păi pe timpul lui Ștefan cel Mare se trimiteau iscoade în teritoriul vremelnic ocupat ca să culeagă informații militare. Sau îi plasa dinainte în teritoriul care urma să fie ocupat, îi legendau prin participarea la niște acțiuni, erau agreați de comunitate și își făceau treaba. Apoi se punea problema sistemului de legătură. Vă dau exemple istorice care se aplică și în prezent de serviciile de informații. Trebuia să transmiți informațiile din terioriul ocupat în teritoriul liber. Un personaj care era angrenat și i se permitea să treacă dintr-un loc în altul. De exemplu, un negustor. El trebuia să-și vândă marfa. Se poate pune problema că acela era curier ilegal. Sau existau tainițele, adică încăperi ascunse unde puteai sta și culege date care erau interesante. Tainițele puteau fi și locuri ascunse unde se lăsau mesaje codificate bineînțeles, după care un altul venea și ridica mesajul. Iată ,,căsuțele poștale” sau ,,dead letter box-urile” care funcționează și în prezent la serviciile secrete. Atunci acestea sunt de sorginte kaghebistă? 

Destructurarea “Fantomelor”, ordonată de la Moscova?

Ați apărut în opinia publică cu niște informații șocante pentru societatea românească. Mă refer la celebrul ,,meci pe contre” în presă cu generalul Ioan Talpeș (fost șef SIE și consilier pe probleme de securitate națională al lui Ion Iliescu) despre predarea celebrelor ,,Fantome”. Ați mai vorbit cu generalul Talpeș de atunci? 

Nu! Ne-am spus punctul de vedere prin presă. Eu am început prin interviul acordat în Periscop (n.r. revista rezerviștilor din SIE), iar el a fost preluat de Mirel Curea (n.r. redactor șef – adjunct la Evenimentul Zilei), care este un ziarist de marcă și un om cu iubire de țară care mi-a solicitat niște date ca să poată explica marelui public.  Eu am expus mai tehnic în Periscop. Am spus acolo că la vârsta și la experiența mea nu mai pot să cred in povești. Nu pot să intru într-o discuție cu un om care vorbește baliverne și care a trădat țara (n.r. Talpeș). Nu o să am niciodată o discuție cu el. Au fost situații în care am trecut unul pe lângă altul ca pe lângă un stâlp de telegraf. Pentru mine este omul care a distrus sau care a fost folosit să distrugă o linie de muncă utilă în orice situație pentru sistemul de apărare al țării. 

Într-un drept la replică generalul Talpeș s-a întrebat retoric dacă există cineva care crede că a predat Fantomele fără știința fostului președinte Ion Iliescu. 

Da, este adevărat. A făcut afirmația că această problemă a predării listei cu ofițerii conspirați din SUA i-a comunicat-o președintelui. El a spus că le-a zis celor din FBI că nu poate lua singur această decizie, ci trebuie să-i spună președintelui, care era cu el. Deci, seara, într-o cameră de hotel, i-a raportat lui Iliescu despre ce e vorba și acesta a fost de acord. Păi stai, domne, puțin! Asemenea decizii se iau așa. Mă pot întreba dacă o fi fost treaz, n-o fi fost treaz la ora aia. Așa ceva se discută într-un hotel sau în CSAT?! Am aflat că un istoric care studiază serviciile secrete, în urma interviului meu și a afirmațiilor lui Talpeș, l-a întrebat pe Ion Iliescu dacă a fost de acord să dea lista cu ,,Fantomele”. Iar fostul președinte a spus că „nici nu poate fi vorba de asa ceva”. Pe cine să credem, atunci? Cine a dat aprobarea să se distrugă unitatea? La presiunile cui s-a luat această decizie? CIA nu s-a băgat, cei de acolo au fost oameni de onoare și și-au dat seama că nu poți să faci așa ceva. Atunci, înseamnă că și eu trebuie să ți-i cer pe ai tăi. Așa a fost discuția și cu nemții, de altfel. Le era frică să nu cumva să cerem. Nu, nu s-a cerut nimic. Acel Harold Nicholson (n.r. – fostul șef al stației CIA la București, cel care a făcut presiuni ca administrația română să predea lista “fantomelor”) s-a dovedit ulterior că a fost cârtița rușilor. Americanii au dovedit, a adus prejudicii imense. El făcea presiuni pe conducerea SIE să dea lista. Pe timpul directoratului lui Caraman (n.r. celebrul spion din perioada războiului rece, Mihai Caraman, fost director al SIE între 1990 – 1992). După 1995 a început această nebunie care a continuat nu doar cu principalul partener – SUA, dar și cu canadienii și nemții. Deci, la discuțiile cu nemții ni s-a spus așa… ,,Domne, haideți să stabilim o dată și începând cu ea să tragem o linie. Să nu mai procedăm așa!” (n.r. generalul se referă la practica inflitrării ,,fantomelor”). Nemților le-a fost frică să cum cumva să fie nevoiți să dea și ei lista cu ai lor. Nici nu le-a venit să creadă că le face cineva un asemenea cadou.

Iliescu și Talpeș se contrazic între ei

Dumneavoastră faceți apel la faptul că trebuia să se discute în CSAT predarea listei. Îl credeți pe Ion Iliescu sau pe Ioan Talpeș?

Având în vedere gravitatea faptei, nu-i cred pe niciunul!

Dar de ce nu a luat Iliescu măsuri contra lui Talpeș, dacă generalul a făcut-o de capul lui? Mai mult, în mandatul 2000 – 2004, deci după predarea ,,Fantomelor”, Talpeș a fost consilierul lui Iliescu pe securitate națională. 

Și asta este o întrebare pe care noi ne-o punem și nu avem răspuns. Era consilierul pe probleme de securitate națională încă de la început. Noi l-am văzut la masa negocierilor, alături de Ion Iliescu, în discuții cu minerii. Ce credeți că făceau? Se gândeau la binefacerile României?! 

H. Nicholson, care s-a dovedit omul rușilor, credeți că a avut legături și cu Ion Iliescu? Știm că fostul președinte a avut legături cu Moscova…

Nu cred. Nicholson lucra în ,,plaja” serviciilor secrete. Nu cred că a ajuns până la Iliescu. Eu am pus o întrebare, de unde a venit solicitarea? Din est sau din vest? Pentru că s-ar putea să fi fost și din est pentru a crea prejudicii americanilor. Deși CIA a spus ,,noi n-am pus mâna pe nimic”, i-au îndreptat către FBI care i-a luat și i-a pus în panoplie. Păi, cum?! Era un cadou extraordinar. Asta este, noi avem tot timpul sindromul de Înaltă Poartă. Ne trebuie tot timpul o Poartă. 

Talpeș a spus că pentru unele din spusele dumneavoastră ați putea răspunde în instanță. Nu se referea la instanța militară, ci la aceea civilă. În sensul că i-ați prejudiciat imaginea. 

Nu știu dacă a spus așa ceva. Nu am sesizat că a spus asta, sau chiar dacă a spus consider superfluu. (va urma)

Simpozionul ACMRR – SIE

Cum a ajuns enigmaticul personaj intervievat de noi la Vâlcea? Prin grija Asociației Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere din SIE, care a organizat un eveniment la Biblioteca Județeană ,,Antim Ivireanul”. Amfitrion și organizator, colonelul (r) Grigore Predișor. Se poate spune că Vâlcea este favorizată prin acest ciclu de evenimente, mai cu seamă că vicepreședintele ACMRR SIE la nivel național este colonelul (r) Alexandru Omeag, prezent la simpozion, originar din Vâlcea. Participanții la simpozion au putut asculta o lecție de geopolitică comparativă, îndeosebi pe problema Rusiei lui Vladimir Putin, atunci când Omeag a luat microfonul. Alături de veteranii spionajului au mai luat loc la prezidiu reprezentații autorităților locale: subprefectul Aurora Gherghina, vicepreședintele CJ Adrian Bușu și directorul bibliotecii, Remus Grigorescu. 

Crisu Popescu

Crisu Popescu poate fi contactat pe adresa de e-mail cry_crishu@yahoo.it

You May Also Like